"în sfîrşit mi-am văzut visul cu ochii", a fost una dintre afirmaţiile domnului preşedinte; afirmaţia este ruptă din context, este drept, dar visul e vis şi e al omului; iar mie acest vis îmi provoacă frisoane reci, pentru că acum avem o majoritate de 73% la sută în parlament care susţine guvernul; avem o majoritate mare formată din două minorităţi mari, care poate dispune discreţionar de putere, fie ea legislativă sau executivă, ca să nu o mai enumerăm şi pe cea judecătorească, care numai independentă nu este; dar ceea ce îmi dă frisoane şi mai mari este faptul că preşedintele consideră că apropierea dintre cele două partide este firească, pentru că în opinia sa cele două partide opozabile pînă mai ieri şi-au epuizat în cei 16 ani de confruntări tot arsenalul de război şi, ca o consecinţă firească a acestui lucru, ei trebuie să revină la situatia de dinainte de război, bineînţeles, cu un alt cîrmaci; şi, un alt lucru care mă nelinişteşte, legat de visul domnului preşedinte, este faptul că el plănuieşte "această" majoritate de prin 2005, ceea ce-l face un om periculos;
avem aşadar pe lîngă un deficit bugetar şi un deficit de democraţie, pentru că "această" majoritate dezechilibrează echilibrul de putere necesar într-un sistem democratic, care la noi este şi aşa fragil; în opinia preşedintelui "această" majoritate va avea misiunea de a reforma statul român, adică berceanu, udrea, boc, andronescu, iacob-ridzi, predoiu, oprea vor avea misiunea de a reforma statul român sub indirecta îndrumare a domnului preşedinte băsescu; paradoxal reforma statului nu constă în măsuri judicioase sau eficiente în această direcţie, ci în concentrarea puterii politice în mîinile unui singur om; şi aici se urmează o lungă tradiţie specifică clasei politice româneşti; la noi aşa se rezolvă crizele; avem o coaliţie majoritară-mare, bună, care vrea reforma statului şi o minoritate-mică, rea, a mogulilor, care vrea un stat corupt şi discreţionar, iar voiculescu este în partea bună... a dracului, felix!
dar cred că învestitura cabinetului boc de către parlament cu o aşa de mare majoritate mai are o semnificaţie, ea reprezintă victoria preşedintelui asupra parlamentului; acum aproximativ un an si jumatate 322 de parlamentari votau suspendarea presedintelui din functie; nu a trecut mult timp de cînd nervosul cocosel a lui băsescu declama sus şi tare că pnl-ul şi psd-ul refac coaliţia celor 322 pentru a-i învinge pe luptătorii luminii în alegerile din toamnă, pentru ca cîteva luni mai tîrziu băsescu să îngenuncheze parlamentul cu o coaliţie de 324 în favoarea sa; punct