la multi ani, podu iloaiei!

anul 2012 sa va aduca, ce sa va aduca...de criza nu veti scapa, bani mai multi nu veti avea, asa ca nu va ramine decit sa va bucurati de viata, sa fiti mai intelepti, mai curajosi, mai demni si mai harnici; sa va mearga afacerile, sa alegeti cum va taie capul nu cum taie capul pe altii, sa fiti cinstiti si generosi si sa fiti iubiti; 

ceea ce va urez voua sa mi se-ntimple mie, ceea ce-mi doresc mie sa ni se-ntimple noua si nimic din toate astea sa fie sa nu se-ntimple numai sanatate sa fie, pentru ca, aveti grija ce va doriti, s-ar putea sa se-ntimple; 

acum o cugetare de la cel de-al 14 tuklu dalai lama : "oamenii îşi sacrifică sănătatea, ca să facă bani; după care îşi cheltuie banii, ca să-şi recupereze sănătatea; sunt atât de îngrijoraţi de viitor, încât nu se pot bucura de prezent. rezultatul e că nu trăiesc nici in prezent, nici în viitor; trăiesc de parcă nu vor muri niciodată şi mor de parcă n-ar fi trăit niciodată";

urarea/indemnul sau: "speraţi la ce e mai bine, dar pregătiţi-vă pentru ce e mai rău"; punct

traditii de anul nou, 2012

astazi am auzit o remarca, pe care o aud inca de cind eram mic "se pierde traditia", care acum este completata de formula "nu au fost decit doua trupe, scobilteni si cartier"; care traditie? citi mai cunosc astazi dintre cei care se imbraca in mascati semnificatia acestor cete? citi au cunoscut, dintre cei de virsta mea sau de virsta parintilor mei semnificatia acestor cete? 

dar nu este vorba numai despre semnificatie, este vorba si despre realitatea acestor manifestari, despre o realitate pe care noi nici nu o mai traim, nici nu o mai simtim, o realitate care nu mai exista si fara de care noi putem trai, dar in lipsa careia satul nu mai exista; rea o realitate dramatica inmagazinata in aceste ritualuri de anul nou, pe care noi le percepem ca pe un spectacol; 

am facut si eu parte odata dintr-o ceata, pe la 15 ani, cu uratul mergeam in fiecare an, nu ma motiva traditia, in nici intr-un caz; era o modalitate de a face parte dintr-un grup mai mare; era perioada premergatoare cu pregatiri, repetitii, inmpacare de lautari, mastile, doba, traficul cu piei de ciine sau vitel, vesca de aluminiu sau lemn, clopeteii; apoi era mirajul banilor pe care i-am fi cistigat; erau si lucrurile interzise - teava cu carbid, petardele, confectionarea lor, faptul ca trebuia sa te ascunzi de militie, sa faci rost de compozitia necesara,  sa gasesti pe cineva care sa te invete cum sa le faci, apoi era posibilitatea de a bea alcool, tolerat de catre cei mai mari, de a trage citeva fumuri de tigara...

toate acestea te faceau sa faci parte din clubul baietilor mai mari decit tine, era ca o initiere, un ritual de initiere si in functie de ele erai acceptat sau erai marginalizat de catre ceilalti baieti, fie erai doar tolerat, cum am fost eu - eram ok dar nu sclipeam la lucruri de astea; tin minte ca in acel an mers la primul meu bal pe henci, la scoala, am platiti bilet si...restul nu conteaza;

ceea ce vreau sa spun este ca traditia s-a pierdut de mult, de pe vremea parintilor nostri, poate si mai de mult, ca ceaea ce numim noi traditi este o forma de imitatie si spectacol ieftin pe care-l numim traditie; asa ca nu va mai faceti probleme cu traditia, ca oricum se naste alta, care nu mai are legatura cu sacrul, ci are legatura cu viata; in rest, numai de bine anul nou sa va aduca; punct

ps: uitati-va la concertul de anul nou de miine, pe tvr 1, la amiaza;

silent night

maria raducanu - cristina

cenusiul care ne inconjoara

ma gandeam sa scriu un post lung in care sa infierez :)) pe toti cei responsabili pentru situatia deplorabila in care se afla comunitatea locala, cenusiul, care parca nu se mai termina, dar am renuntat; 

in primul rind podu iloaiei este cenusiu de cind ma stiu eu, singurele "momente de stralucire" din trecutul sau sint legate de dezastrele care l-au lovit, uciderea evreilor si sistematizarea comunista, ambele sint momente de referinta in istoria locala; in rest un orasel cenusiu de provincie, linistit, care-si doarme somnul adinc, invelit in patura iluziei prosperitatii, pentru ca cel mai mult conteaza in podu iloaiei banii; daca afacerile merg bine toata lumea este fericita, chiar daca nu merge la biserica, asta se rezolva cu bani; 

in al doilea rind n-am mai infierat pe nimeni pentru ca nu stiu cine sunt vinovati; stiu ca se vor gasi citiva bezmetici care vor spune ca primaru-i de vina; probabil ca cea mai mare vina el o are; politistul e de vina? si politistul! preotul e de vina? si preotul! profesorii sint de vina? si profesorii! consilierii locali sint de vina? ei poarta alaturi de primar cea mai mare vina; fostul primar e de vina? si el are partea sa de vina, fara indoiala! si gogu e de vina! si femeile care vind tigari in centru sint de vina! si eu sint de vina! de fapt, toti avem partea noastra de vina  pentru ca lasam sa se intimpla asa ceva; dar pina la urma nu cautarea vinovatilor ar trebui sa ne preocupe, ci oferirea de solutii; pina la urma lipsa de initiativa comunitara ne doboara; creativitatea liderilor locali si buna lor credinta lasa de dorit;

imaginile sint de o mie de ori mai sugestive decit zece mii de cuvinte:

localul scolii de pe strada traian

santier gradinita

un ciine pe santier

un loc parasit, o groapa de gunoi

interiorul solii parasite

 nu mai vorbesc despre terenul de fotbal in care nu s-a mai pus nici o roaba de nisip, dar gardul in care o cioata, de fapt sint doua, sta agatata acolo din 2006/2007 de cind plopii s-au taiat, nici macar retina tiganilor /rromilor nu mai este zgiriiata; pentru mine este absolut uimitor cum au reusit cele doua cioate sa supravietuiasca atit timp agatate in gard; sint o marca a cenusiului, a indiferentei care domneste in zona inalta, aerisita a localitatii;

cioata din gard

 ceea ce-i uimitor este ca pentru aceste doua obiective se pot obtine bani, se pot realiza proiecte; cine stie, poate de acum inainte se va trezi cineva care are microbul initiativei sa investeasca timp si creativitate si in aceste proiecte? punct

de ce-mi place democratia?

cu ceva timp in urma un deputat folclorist, victor socaciu, a hotarit ca-i mai bine pentru natie sa urmareasca filmele straine dublate decit sa le urmareasca subtitrate; pentru mine si pentru alti baieti destepti asta ar fi insemnat ca un act de nastere a analfabetismului; nu ca fenomenul n-ar exista, dar parca sa fie si legiferat, nimic n-ar mai fi stat in calea gibonilor;

d-l socaciu, a propus modificarea legii audiovizualului, in sensul ca cei care nu faceau dublarea filmelor erau amendati de le tiuiau urechile; insa parlamentul si-a facut treaba de data aceasta, in sensul ca in prima faza camera deputatilor a respins proiectul de lege (iunie), iar senatul, camera decizionala, a respins aceasta initiativa cu 93 la 3 voturi; si uite asa mai aflam si noi ca democratia functioneaza, chiar daca acesta initiativa legislativa n-ar fi trebuit sa apara pe tabela parlamentului; punct

preturi iarmaroc podu iloaiei

5 decembrie 2011:

porc viu 6-8 lei kg/ porc viu circa 100 kg: 650-700lei;

porumb boabe: 0,80 lei kg (pretul a mai crescut usor cu 0,10 lei fata de lunea trecuta; posibil si din cauza secetei, posibil si datorita faptului ca productia in gospodariile taranesti a fost modesta sau taranii si-au arendat terenurile si nu mai dispun de o recolta proprie);

cartofi: 0,80 lei kg;

vaci 1700 - 2500 lei per capita( in functie de exemplar);

mere cal I 2,50 lei kg; calitatea mai proasta 1,60-1,80 lei kg;

lapte 2,50 lei kg;

brinza vaci 8 lei kg;

oua de taran nu prea se gasesc

Vazquez Sounds Adele - Rolling In The Deep (Cover)

cam asta e natia!

ma uit la televizor, pe bucatele, si vad cum tara s-a transformat intr-un mare platou tv, in care fel de fel de fatuci sau baieti sarmanti, incerca sa transmita o bucurie din asta artificiala, prefacuta; parca toata natia s-a incordat, ca n-are altceva de facut, si din stinghiile bracinarilor incearca sa rida; sa transmita o veselie ipocrita

cind huiduieste, ride, cind plinge parca cerseste mila, cind e serios parca te ia in ris, e nefiresc sa gasesti romani seriosi; cam asta e natia! natia acum s-a integrat in hohoteala lui basescu;

sa nu se inteleaga ca am vreo problema ca sint roman; chiar n-am nici o problema ca sint roman; ma lasa rece ca sint roman, dar nu am nici o problema cu acest lucru; ma enerveaza ca sunt roman, dar din considerente culturale si imi asum aceasta identitate, asa cum imi asum numele de familie, locul in care m-am nascut, comunitatea din care fac parte, imi asum familia mea, dar si apucaturile mele romanesti si impotriva carora incerc sa lupt; dar nu mi-i asum pe cei care se hahaiesc in direct, pe cei care astazi incearca sa rida doar ca asa da bine, asta-i trendul, toate lucrurile astea imi provoaca o sila metafizica;

pentru ca i-as intreba pe hahaitorii astia ce fac in restul timpului, in restul anului se comporta romaneste sau ca niste romani; eu cred ca se comporta ca niste romani, nu se comporta romaneste; punct