joi, 31 octombrie 2013

globe-trotter de podu iloaiei

sfârșitul săptămânii trecute a fost marcat de dispariția unui onorabil consilier local, lucru semnalat chiar de către familia dumnealui la poliție și în presa locală, știre preluată și de către presa centrală; sâmbătă după-amiază lucrurile intraseră pe făgașul normal după o acțiune reușită a poliției române din podu iloaiei, care a acționat preventiv, adică înainte de 48 de ore, prevenind astfel un caz de dispariție, care putea fi dramatic; slavă domnului că nu s-a-ntâmplat nimic!și domnul primar poate răsufla ușurat pentru reușita acțiunii preventive a poliției orășenești, pentru că ar fi fost nevoit să facă deal-uri cu celălalt membru al opoziției uneperiste, d-l cătărău, dacă nu mă înșel; și totodată, această acțiune de tip preventiv a poliției orășenești din podu iloaiei ne arată perfecta colaborare dintre instituțiile locale ale statului, adică primar-șef poliție;

există mai multe variante ale aceleiași povești, voi prezenta doar trei: 

nemulțumit fiind de activitatea din consiliul local, obligat să fie atât în opoziție cât și la putere (a situație schizofrenic de profitabilă), acesta a apucat drumul iașului, pentru o reuniune de urgență cu șeful local de partid, dar a constatat că partidul nu mai există la iași, doar un birouaș pe la psd, în hol, și la 1 noaptea a hotărât, în semn de protest, să ia drumul pe jos al bucureștiului pentru a-i cere cont șefului cel mare, generalul oprescu, el fiind un autentic uneperist, ca toți uneperiștii de altfel;  se pare că protestul a eșuat, n-a găsit un gard suficient de trainic de care să se lege și nici lacăt;

o altă variantă a poveștii este că fiind un împătimit de plaiurile mioritice s-a hotărât, brusc, la îndemnul unor prietenași bruneți,  să-și astâmpere dorul de patrie;  a fost urcat în porbagajul mașinii, care este un spațiu meditativ-transcedental și din când în când prietenașii opreau mașina și-i dădeau noi motive de meditație; au vrut neapărat să ajungă la bucurești pentru a-i prezenta fauna subacvatica a lacului morii; acest obiectiv nu a fost atins, din lipsă de timp; 

eram să închei cu aceste două povești, dar acum două zile mi-a ajuns un zvon la ureche, care chiar merită povestit: se spune că acest tânăr consilier local s-ar fi dus la bucurești să ceară sprijinul dependenților anonimi, un grup de sprijin pentru cei cu probleme de dependență, pentru a înființa un astfel de cerc la podu iloaiei; era proiectul său ascuns, în sprijinul celor care au ajuns dependenți de păcănele și ruletă și pocher; în sprijinul proiectului său, el a și donat vreun miliard jumate de lei, ceea ce spune mult despre firea lui generoasă; era ros pe dinăuntru de această problemă; cât de curând se pare că un astfel de grup va lua ființă la podu iloaiei și, pot să afirm și eu, este mare nevoie de dânsul; locația unde se vor ține ședințele este deocamdată secretă, dar cei care vor și au nevoie de sprijin să apeleze la consilierul în cauză; un astfel de om generos și cerebral merită să ne fie și primar; eu l-aș și sprijini, dacă, pentru moment, pentru a-și dovedi până la capăt buna cuviință s-ar retrage din funcție și să-și dedice tot timpul însănătoșirii morale a comunității; de fapt nici nu-l merită ceilalți consilieri, cei bătrâni și nesimțitori la problemele comunității, cei tineri și roși de ambiții ascunse, nu-l merităm nici noi, cei care nu l-au votat pentru funcția de consilier; o mare pierdere pentru comunitate, un câștig pentru asociația dependenților anonimi; punct 

duminică, 27 octombrie 2013

filit/bookfest

am văzut azi un articol în ziarul de iași în care era rezumat o întâlnire filit între sandie jones (anglia), florina iliș (românia) și nichita danilov (iași), o întâlnire la care am participat și eu în rândul spectatorilor; mi se pare că presa din iași se poartă oarecum neprofesionist față de acest festival, asemeni unei mame care se poartă cu fiul ei cu atenție - vede că este bețiv, curvar, nu are servici, dar vorbește despre dânsul cu tandrețe, căutându-i punctele tari, spunând vecinilor, care nu-l cunosc, ce deștept și bun este el, iar pe vecinele care-l cunosc le ceartă, numindu-le țațe; ața-i și cu acest festival cu care presa locală se poartă cu mănuși, existând, pe de altă parte, și strânse legături între directorul festivalului și principalul ziar local;

dacă n-aș fi fost la acestă întâlnire aș spune că evenimentul a fost superb, dar că i-a lipsit cu desăvârșire strălucirea și rigoarea nemțească de care s-a tot făcut caz la acest festival; în primul rând întâlnirea a început cu o întârziere de 22 de minute, apoi a continuat cu a lectură din opera celor trei autori: sandie jones - proscrisul, folrina iliș - vieți paralel, un roman/dosar despre eminescu, care încearcă să deconstruiască legendele ce înconjoară personajul eminescu, o scriitură interesantă și vie și, în final, nichita danilov - mașa și extraterestrul, un fragment cu o scriitură greoaie, în stilul domniei sale, scriitură bolovănoasă care se împiedică în temele mari pe care le abordează (aici tema străinului), dar cu personaje banale, prăfuite; și a citit, că la un moment dat moderatoarea a încercat să-l oprească, se termina timpul întâlnirii, dar el cu încăpățânare a spus că nu se oprește până nu termină capitolul; 

apoi au urmat trei întrebări, inodore, incolore, insipide, universitare, puse de moderatoare, o tanti de la universitate, emanuela ilie, care încerca să pară interesantă și pe deasupra și europeană, adică mulți intelectuali români încercând să fie la modă copie ideile vehiculate în spațiul european uitând să fie autentici; calitatea unei întâlniri de această factură, în care există un moderator, stă foarte mult în calitatea moderatorului; mie mi s-a părut interesantă ultima întrebare ”la ce bun scriitorii”; intersantă din perspectiva răspunsurilor date de către cei trei actori, pentru că în divagațiile lor intelectualiste nu a fost amintit spectatorul/cititorul,cel care cumpără cartea, căci fără el scriitorul nu există ca și personaj distinct; 

fără cititori nu există scriitori;

dialogul cu publicul a lipsit cu desăvârșire, pentru că cu toate că a început mai târziu, întâlnirea s-a terminat fix la 18,00, probabil protaginiștii grăbindu-se să ajungă la teatru unde se desfășoară adevăratul filit;


bookfest


am așteptat cu nerăbdare prima ediție a bokfestului-iași, un festival de carte care se întâmpla numai prin bucurești de ceva vreme și care anul acesta cu ocazia filit-ului a ajuns și la iași; trebuia să fie un regal de carte dar a sfârșit a fi, din perspectiva cărții, un regal de carte esoterică, motivațională, de roman ieftin; au lipsit edituri importante, humanitas, de exemplu, nu a fost, a lipsit cartea serioasă, grea, cea care face deliciul cititorilor de profesie;



ma trebuie ceva timp, „să curgă multă apă pe bahlui”, ca să folosesc o expresie dragă jurnaliștilor locali, pentru ca cele două manifestări să devină manifestări importante în peisajul cultural autohton și, de ce nu național; potențial există, dar mai trebuie rigoare și moderatori buni; și poate că casa filit, va găzdui și cele mai importante manifestări, că ce casă e aia din care lipsesc oaspeții de vază, iar gazdele se baricadează în vecini; punct

miercuri, 16 octombrie 2013

pretul infatuarii si infantilismului politic

printre lucrurile bune făcute de către fosta administrație se număra și acela că în cea de-a doua parte a mandatului baciu, din raținuni „politice„, a reușit să aducă la primărie un administrator de meserie; pentru că florin perju era administrator de meserie, el ocupând și înainte de revoluție și după, o bună perioadă de timp, această poziție la secția agricolă de pe henci; știa să lucreze cu oamenii, era respectat de către personalul din subordine, cumva avea viziunea a ceea ce trebuie să facă un administrator, etc; cred că a fost un câștig pentru primărie și implicit pentru comunitate; 

după câștigarea alegerilor de către actualul primar, unul dintre obiectivele sale, se pare, a fost acela de  a debaciciza primăria; acest lucru la făcut și baciu la rândul său, care a dat oamenii angajați de către alexa afară din primărie și și-a angajat oamenii săi, de multe ori alegerile nefiind cele mai fericite, foști activiști și copii de colegi/colege de partid, dar, în schimb, o nimerise cu perju;

bineînțeles, așa cum se-ntâmplă în provincie, în localitățile mici, unde primăria devine o afacere a primarului și a câtorva acoliți, nicidecum fiind o instituție în folosul comunității, a venit noul val pedelist și a început să de-a iama prin angajații lui baciu acuzându-i de bacicizare, că sunt oamenii lui baciu și că nu sunt de încredere; un alt fenomen interesant a fost acela că au fost readuși în poziții cheie oamenii pe care administrația lui alexa s-a bazat pentru a spolia terenurile agricole din zonă;
 una dintre persoanele vulnerabile a fost și perju, care, după tergiversări de câteva luni, a fost dat afară cu riscul încălcării legii; prin dispoziția primarului nr 19 din 16/01/2013 i s-a desfăcut contractul de muncă, fiind înlocuit de către doi „tineri administratori” sau care se ocupă cu administrația orașului;

ilegalitatea comisă a fost dovedită în instanță, primarul fiind obligat la plata unor sume, echivalente cu salariul cuvenit, precum și reîncadrarea sa în muncă; hotărârea nu este definitivă, dar peste trei/patru luni va fi, dacă primarul se hotărăște să facă recurs; oricum, pentru perju ar fi un lucru bun , pentru că ar avea de luat mai mulți bani  fără să facă nimic, trebuie doar să-și bea cafeaua dimineața și vinul de după-amiază și să aibă răbdare;

aceast fapt este un simptom pentru o boală mult mai veche și mai grea a administrației locale: toți candidații din 1990 până astăzi, fără deosebire, au văzut în primărie în primul rând o afacere personală (a spori averea repede și fără efort prea mare) și un mod de a se răzbuna pe adversarii politici sau mai puțin politici; al doilea lucru care îl relevă este acela că aleșii locali se cred deasupra legii atunci când au fost aleși, cred că legea este un artificiu care îi privește doar pe cetățeni iar pe ei votul îi absolvă de respectarea legii; nu au nici cea mai vagă noțiune de stat de drept; ei cred că aleșii locali/demnitarii se află, odată cu câștigarea alegerilor , deasupra legii, ce tu formulări de genul „nimeni nu este mai presus de lege„, ce tu stat de drept, legea este pentru boi, dulăii și cățeii trec de  lege, se află deasupra ei; 

la românești a mai existat un caz de acest fel în care primarul s-a purtat abuziv față de un angajat, acesta câștigând în final procesul și primind despăgubirile legale; această hotărâre este îndreptată împotriva primarului, nu a consiliului local sau primăriei, în drept el este cel sancționat și trebuie să dea banii din buzunarul propriu; chiar dacă va da banii din bugetul local, peste un an când va veni curtea de conturi va regla lucrurile;

sunt așa de aspru, poate pentru prima dată cu această administrație, pentru că mi se pare inadmisibil ca o autoritate locală să încalce legea flagrant și să se manifeste în disprețul legii; acum eu ce să mai spun să mă duc în fața primarului cu o chestiune de legalitate, să-mi cer drepturile sau să cer ca acesta să-mi apere drepturile ce mi se cuvin?! punct

joi, 10 octombrie 2013

incendiu scobalteni

dimineață, în jurul orei 7,30, formația de pompieri voluntari din podu iloaiei, a fost anunțată că la școala din scobâlțeni a izbucnit un incendiu; deplasându-se la fața locului aceștia au constatat că nu au de-a face cu un incendiu violent, ci cu un foc mocnit, care ardea de câteva ore; a fost întrerupt curentul, pompierii confruntându-se cu un fum înnecăcios, de plastic, au reușit să localizeze focul, acesta provenind din sala calculatoarelor;

între timp a sosit și iașul, precum și oficialitățile locale; se pare că focul a pornit de la un calculator lăsat sub tensiune; pagubele nu sunt mare, dacă luăm în considerare doar faptul că au fost distruse două calculatoare, că doar trebuie zugrăvit în toată școala, dar în schimb nu a ars acoperișul și alte elemente de structură; punct

luni, 7 octombrie 2013

ajutoare saraci

zilele astea încep împărțirea ajutoarelor pe care europenii le împrăștie săracilor europei; se dau faina (grâu+porumb), zahăr, ulei, paste, zacuscă, miere de albine, orez, conserve, celor care nu au venitul minim pe economie, celor aflați în șomaj, pensionarilor cu pensii sub 400 de lei, celor cu handicap (gr I și II) , câteva sute de persoane în podu iloaiei; s-au descărcat la subsolul primăriei câteva tiruri cu alimente; n-am să spun cui aparțin tirurile, cărei firme, pentru că nu este locul aici, dar va veni și timpul acela să vorbim despre acest lucru;


în acest an ajutoarele europene, concret, vor consta în 17 kg de făină albă, 9 kg făină porumb, jumătate kg paste, 5 l ulei, o cutie de bulion (800g), 2 cutii zacuscă, 4 conserve porc, 250g miere de albine și 3 kg zahăr pe persoană;

ajutoarele vin prin apia (agenția de plăți agricultură) și sunt finanțate prin programul european planul european de ajutoare pentru persoanele cele mai favorizate din români (PEAD) - 2013; punct


duminică, 6 octombrie 2013

cutremur online

dau și eu, ca tot românul ce se vrea informat, să intru pe site-ul institutului de fizica pământului, să aflu ce și cum îi cu cutremurul, că tot am fost trezit cu noaptea în cap, pe la 4,39 zic eu, că m-am uitat la ceas, pe la 4,37 zic ei, că al lor e atomic, și nu te joci cu atomii, zic să mă uit pe site, când colo site-ul blocat - trafic prea mare; asta, da știre, românii trăiesc cutremurul online; 

cred că primul reflex al celor care au simțit cutremurul astăzi a fost, nu să facă cele necesare în caz de cutremur, ci să deschidă calculatorul; 



m-am ridicat din pat și am ieșit în curte; câinii lătrau, găinile cotcodăceau și, pe ici pe colo, câteva becuri pe la blocuri aprinse; în rest, liniște! 

intensitatea cutremurului este pe scara mercalli, valoarea fiind cinci, în cazul nostru, magnitudinea fiind pe scara richter, iar între cele două scale poate să nu existe o corelație directă, uneori,  în sensul că intensitatea poate fi mai mare, dacă cutremurul este mai la suprafață, iar magnitudinea să fie mai mică ; conform scalei mercalli cutremurul a fost slab, adică obiectele în casă s-au mișcat, cei care dorm s-au trezit, a căzut varul pe ici-colo, a căzut o lustră prinsă prost, un pahar cu vin pus pe marginea mesei s-a răsturnat, s-a deschis o ușă care n-a fost închisă cum trebuie, etc; mercalli măsoară ceea ce simțim noi și ce se-ntâmplă în jurul nostru la un cutremur; 

intensitatea cutremurului in zona epicentrala a fost de V-VI grade pe scara Mercalli; seismul   a fost resimtit pe arie larga in Moldova si Muntenia, inclusiv la Bucuresti, unde intensitatea a fost de IV-V grade pe scara Mercalli. Miscarea seismica a fost resimtita la Botosani,Iasi, Galati, Tecuci, Focsani, Barlad, Constanta, Bucuresti, Pitesti, Targoviste, Giurgiu, Brasov, Ploiesti, Buzau, Braila si in alte localitati din sudul si estul tarii; cutremurul a fost resimtit, de asemenea, in Republica Moldova (inclusiv la Chisinau), precum si in nord-estul Bulgariei; continuare pe cutremur.net.....

dar nu aspectul ăsta mă intrigă/îngrijorează, ci mă întreb știe generația aceasta, care nu a prins nici un cutremur devastator, să reacționeze/acționeze în cazul unui cutremur devastator, ca cel din 77? nu există un program național unitar de educare a cetățenilor în acest sens; mi-aduc aminte că în 1977, la cutremurul cel mare, tata m-a scos somnoros în brațe afară din casă (aveam vreo 3 ani), apoi s-a întors și a întrerupt curentul la tv și am stat sub un prun, de care mama se ținea cu frică; la vremea aia nu existau blocuri în podu iloaiei, exceptând monstruozitatea din fața spitalului; mulți ani după aceea discutând despre această întâmplare tata îmi explica că mulți oameni au murit pentru că s-au bulucit pe scări la blocuri sau că nu s-au depărtat de zidurile blocurilor și le-au căzut bucăți de acoperiș precum și alte lucruri utile în caz de cutremur; dar el avea în spate două cutremure mari, precum și un plan național al comuniștilor de informare și educare a cetățenilor, care a fost lăsat de izbeliște

dar în ultimul timp nu vorbim doar de cutremure, ci au apărut fenomene noi, care fac parte din categoria dezastrelor naturale, și pe care nu suntem pregătiți să le întâmpinăm și nici nu suntem educați să le prevenim, unde se poate, sau să acționăm în timpul lor; punct