marți, 31 decembrie 2013

semne bune anul are....

...cu impozite și taxe pentru anul care vine; trebuie precizat că impozitele și taxele au rămas la nivelul anului trecut, ceea ce ne bucură foarte tare că oricum veniturile au scăzut la nivelul anului 2010 și, dacă, adăugăm și coeficientul de inflație, minus 25% he,he, unde ne sunt veniturile!;

 ne bucură că au rămas taxele ca și anul trecut, că oricum nu avem cu ce le plăti; și de ce să le plătești dacă nu ai transparență din partea administrației în cheltuirea banului public, adică taxe și impozite; chiar dacă anul acesta am fost mai atent la deciziile locale, pe acte, tot mă încearcă un sentiment de neîncredere în administrația locală, în sensul că desele hotărâri locale de rectificare a bugetului local, nu fac decât să inducă ideea că cei care ne conduc actualmente nu știu ce să facă, nu au un plan, sunt lipsiți de viziune administrativă și nu au o ideea de ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă a unei comunități, pentru că permanent trebuie să nu uităm că avem de-a face cu oameni care trăiesc împreună, iar rostul administrației este acela de a le face viața mai bună, iar taxele și impozitele pentru asta se colectează; 

viața mea nu s-a îmbunătățit în ultimul an, în ceea ce privește spațiul public, infrastructura, transparența decizională, etc; punct


















miercuri, 25 decembrie 2013

pretul cainilor fara stapani

din cauza unui provizorat ce domina deciziile administrației locale (am în vedere că nu se prea știe când este ședința consililului local, se schimbă data așa cum schimbăm ciorapii și nu este vorba de igienă), am ratat ședința consiliului local de joia trecută;

ordinea de zi a cuprins următoarele: proiect de hotărâre privind modificarea bugetului local, proiect de hotărâre privind taxele și impozitele locale, proiect de hotărâre privind acordarea unui sprijin de 1.000 lei bisericii catolice, proiect de hotărâre privind achiziționarea unui soft pentru primărie (2.100 lei valoare), proiect de hotărâre privind încheierea unui contract de prestări servicii (problema câinilor fără stăpân), un plan de acțiune local privind lupta împotriva poluării cu nitrați și locurile de casă din holm, reglementarea situației lor juridică; președinte de ședință a fost „fostul”, indezirabilul petrică baciu;

cele mai dezbatute probleme au fost o singură problemă (hâc!), cea a câinilor fără stăpân, sfinții noștri maidanezi; chestiunea este în felul următor, în cuvinte puține, baciu nu înțelege o problemă de legalitate (și mai sunt în consiliul local oameni care nu pricep această chestiune simplă), iar administrația nu reușește să-și impună punctul de vedere; așa ca un amănunt amuzant în acest referat al administrației, aceasta recunoaște, implicit, în introducere, că nu a fost interesată de problema câinilor fără stăpân, că este ineficientă și că problema a scăpat de sub control; îmi place acest gen de sinceritate;



într-adevăr ridică câteva semne de întrebare propunerea administrației; în primul rând numărul câinilor prezenți în stradă, 170 de exemplare - care este algoritmul prin care s-a ajuns la acest număr? au fost numărați unul câte unul, s-au utilizat niște statistici mai vechi ale veterinarului local, etc? documentul anexat, formula prin care s-a ajuns la acest număr.... de ce? pentru că fiecare exemplar în plus sau în minus costă, înseamnă bani în plus sau în minus; 



problema banilor - se spune că aceste costuri, estimative, dar care devin definitive în urma hotărârii consiliului local, sunt costuri medii raportate la celelalte costuri propuse de către primăriile din țară, adică s-a ales calea de mijloc; bănuiesc, ca și mijloc de informare s-a folosit goagălul (nu s-au trimis adrese către primăriile amintite și s-au primit scrisori oficiale de răspuns), deci prețul reprezintă o simplă apreciere, care nu este fundamentat economic; 62 de lei (cu tot cu tva) pentru prinderea unei javre mi se pare cam mult, ca să nu mai vorbesc de prețul pentru sterilizarea unui exemplar; dau mai jos un tabel cu prețurile practicate de primăria craiova, din această toamnă;
prețuri primăria craiova, par example
în bucurești pachetul costă 219 lei per câine, craiova 155 (are și microcipare, cu tot cu tva), podu iloaiei 354,68 cu tot cu tva, iese pentru cei 170 de câini 60 288 de lei, cu tot cu tva; ceea ce vreau să argumentez este faptul că acest document, cel puțin poate fi suspectat de inconsistenți logică, ca să nu spun altceva;

în opinia mea consiliul local pe lucrurile astea trebuia să se concentreze, să îmbunătățească propunerea primarului sau s-o refuze  pe considerent că nu este suficient argumentată; bine, lucrul ăsta ar fi trebuit să fie făcut în comisia de specialitate, ai căror membri sunt unanimi în prima fază și se desolidarizează de votul dat în cea de-a doua fază, mai ales când ex-șeful tău este șef de ședință; apare o neconcordanță între ceea ce se discută în ședințe pe comisii (dacă se întrunesc) și plenul consiliului, lucru pe care l-am sesizat și data trecută;

trecând la votul în plen s-au adoptat numai 10.000 lei pentru această acțiune, ceea ce reprezintă o înfrângere politică a actualului primar; după cum s-a văzut lucrurile s-au pus în mișcare și vreo 60 după unii, 20 după alții de sfinți lătrători au fost strânși de pe stradă; sperăm ca acțiunea să continue, iar d-l baciu să-și muște coada de ciudă, pentru că se pare că dânsului îi plac câiinii fără stăpân; poate ar trebui să caute o altă ogradă în care să latre; punct

anexez și procesul verbal al ședinței precedente





ps: prețul capturării unui câine  este mai mare decât alocația unui copil și reprezintă 10% dintr-o pensie minimă și 20% (aprox) din venitul minim garantat;

la 25 de ani

la 25 de ani de la revoluție avem prea multe regrete, încă nu știm să administrăm acest cuvânt „libertate!”; punct




sâmbătă, 21 decembrie 2013

24 de ani

democrația este regimul politic cel mai slab, cel mai fragil; este un regim politic al extremelor, fiind punctul unde se întâlnesc extrema dreaptă și extrema stângă, pentru a da media, din acestă cauză acest punct poate oscila într-o extremă sau alta, dacă nu este ținut într-o marjă de toleranță, numită populism; iar populismul este controlat de către votul popular; ceea ce întărește democrația este cetățeanul; fără un cetățean activ, bățos, intolerant cu populismul, ipocrizia și prostia politicienilor, democrația oscilează în jurul punctului, ca un pendul spre o formă de extremism; 

singurii care au înțeles lucrul ăsta și, anume, fragilitatea regimului politic democratic au fost cetățenii americani; de la fondarea americii cetățenii se află în război cu politicienii, aceștia nu sunt iubiți, nu sunt lăsați să zburde pe câmpiile americii nesupraveghiați, pentru că și la ei, ca și la noi, marea majoritate a politicienilor sunt imbecili, ipocriți, avari, dornici de îmbogățire pe spinarea poporului, iresponsabili, din această cauză politicianul pentru americanul de rând este inamicul din interior, pe care trebuie, este obligat să-l sancționeze oride câte ori este nevoie; „politica este starea de război pe timp de pace”, zicea unul, dar atunci când politicianul este responsabil, demn, inteligent, cetățeanul american știe să-l respecte, fără a-l pierde din ochi;

noi, în cei 24 de ani de democrație, am lăsat clasa politică nesupravegheată crezând că ea se va naște responsabilă din sângele revoluției; din păcate clasa politică și-a spălat sângele de pe mâini, și-a pus costumul lăcomiei și a întors spatele cetățeanului; politicianul român are fălcile și stomacul unei hiene, ferocitatea unui bursuc, șiretenia unui vulpoi, ochi de leu, atacă în haită ca câinele dingo, iar atunci când este încolțit de justiție alerga cu iuțeala unei antilope; punct

duminică, 8 decembrie 2013

madiba

este numele dat de tribul lui mandela; rolihlahla, un alt nume, „cel care aduce necazuri”, aproximativ; khulu, un alt nume de clan, care înseamnă mare; dalibhunga, nume în xhosa înseamnă „cel care inițiază dialogul” sau  modern, am spune noi, spiker al consiliului, care dă cuvântul, etc; da, și mai este tata, care în limba tribului din care provine el în seamnă, surprinzător, tată, figură paternă; prea puține nume pentru a surprinde o personalitate atât de mare, pentru că, spre deosebire de europeni, numele în africa vorbește despre caracterul celui care îl poartă;

MADIBA

alături de gandhi și luther king a marcat secolul în care a trăit; a fost mare cât un secol; impresionant la el nu sunt, aparent, cei 27 de ani detenție și nici angajamentul său pentru libertate și lupta împotriva discriminărilor de orice fel, ci faptul că a avut puterea să-și depășească furia tinereții, când a fondat aripa militară a frontului de eliberare african, și angajamentul său pe lungul drum al non violenței, faptul că a avut puterea să-i strângă mâna dușmanului de-o viață, care i-a răpit cei mai frumoși ani, încarcerându-l: „lucrează împreună cu dușmanul tău și acesta îți va deveni partener”, spunea; 

transformarea sa dintr-o persoană care credea că violența este singura rezolvare a problemei negrilor, în una care celebrează viața, non-violența, ambasador al păcii, un om al timpului său, este un lucru remarcabil, îndeosebi dacă ținem seama de faptul că acest lucru s-a întâmplat în lungii ani de detenție, ca și cum ar fi înțeles că transformarea sa într-un om mai bun se datorează dușmanului său  pentru că a înțeles că pe termen lung violența nu este o soluție, ci, din contra, un generator de probleme: „nimeni nu se naște urând alte persoane pentru culoare pielii lor sau pentru religia lor; oamenii trebuie să învețe să urască, iar dacă pot învăța ura, pot învăța și iubirea, care este un sentiment mai apropiat de inima omului”; a fost un amabasador al toleranței; discriminarea nu are culoare, rasismul nu are etnie - și albi și negri și creștini și musulmani, cu toții pot fi la fel de rasiști, iredentiști, nu numai majoritarii discriminează, ci și minoritarii, diferența e că majoritarii au puterea, dar singurul lucru care-i poate apropia este parteneriatul, să lucreze unul cu celălalt; 

a fost unul dintre liderii morali și politici care a avut simțul istoriei: „ceea ce contează în viață este nu doar că am trăit; felul în care am afectat viețile celorlalți este ceea ce va hotărâ importanța vieții pe care am trăit-o”, parcă vrând să ne demonstreze că intelegența de fi bun și tolerant reprezintă cea mai importantă formă de inteligență, singura care contează; punct

ps: prin gandhi, luthet king jr și mandela a luat sfârșit ideologia imperiilor, din păcate comunismul nu a „beneficiat” de oponenți pe măsură, iar cei care au fost „eroii” morali ai epocii comuniste au fost reduși la tăcere de zgomotul de fond al globalizării și neo-capitalismului;