marți, 22 decembrie 2015

iarmaroc sau nu

„și unde-i iarmarocul? la tanti adela!”, întreabă o femeie și tot ea își răspunde ironic; tanti adela fiind o onorabilă cetățeancă de pe henci;

 am mers și eu  în iarmaroc ieri, locul unde „micul fermier”, așa este prins în canoanele uniunii europene țăranul român, se întâlnește să-și valorifice marfa; un an de trudă, sudoare, chin, efort susținut, secetă, se încheie în târg, la iarmaroc, acolo unde „micul fermier” își valorifică marfa - cerealele, porcii crescuți peste an, vițelul din bătătură, sunt speranța „micului fermier” pentru o viață mai bună, adică niște încălțări pentru copii, o haină pentru nevastă, ceva mobilă nouă, un țol nou să-l primească pe preot cu demnitate; 

țăranul a fost desființat printr-o manevră stilistică și transformat în „mic fermier”, pe vremea când ministru al agriculturii era cioloș, actualul prim ministru, și a ajuns bătaia de joc a autorităților locale și centrale; țăranul este văzut de către autorități și canoane europene inamicul progresului și nu vrea să moară, se încăpățânează să trăiască; 


iarmarocul gol

în perioada interbelică iarmarocul din podu iloaiei era un nod comercial recunoscut în zonă; de aici se aprovizionau abatoarele cu animale din iași (nahman, multe cirezi de vaci și boi a cărat la iași, și înainte și după război), aici își   încărcau evreii trenurile cu cereale pentru export, iar boii luau drumul olteniei (boi comuri, „brom”, preferau oltenii); era o zonă comercială intensă, susținută financiar de comunitatea evreiască locală, care colabora foarte bine cu țăranii; era schneier, evreu ce se ocupa cu oi și pielcele și avram cu cereale;

după război comuniștii au reformat câțiva evrei, făcându-i achizatori, la noi cuperman anciu, și înainte de război și după război achiziționa cereale de la țărani, fiind un intermediar, dar susținând financiar și activitatea tăranilor din localitățile limitrofe (rudă prin alianță cu familia mea); al avea o crâșmă în casa unde stă baciu în mahala, cel cu termopanele;

nici comuniștii nu au reușit să distrugă această oază de capitalism local, pentru că iarmarocul era singurul loc în care cererea și oferta se întâlnea și stabilea prețul (unul din principiile de bază în economia de piață); aici am luat eu primele lecții de capitalism, de demnitate, de prosperitate, de libertate și, alături de tatăl și de unchiul meu, am participat la lungi reprize de negociere, care sunt ca niște partide de șah, dar care nu se termină cu mat, ci întotdeauna cu remiză, pentru că ambele tabere câștigă, într-o negociere sănătoasă; îmi aduc aminte de bența, de la obrijeni (sper că mai trăiește), care achiziționa pielcele de miei și de bucătaru de la păușești; 

ieri iarmarocul gol; ansv-ul a interzis intrarea animalelor; de ce? se pare că nu s-au făcut amenahările necesare; exista un termen de grație oferit de către ansvs, dar d-l istrate nu l-a respectat; în concret trebuia făcute îngrădituri pentru fiecare specie de animal: pentru porci separat, oi la fel, tăurași și vaci la fel; mai trebuia făcut un veceu funcțional și tarsă apă curentă; o investiție de vreo 50 000 de lei, adică taxa de la iarmaroc pe vreo cinci luni; nu s-a făcut nimic, ba, chiar, spun sursele gurile rele, materialele au fost achiziționate, dar au fost folosite pentru împrejmuirea terenului de fotbal; ghinion pentru țărani!


nu mai spun că invetiții făcute cumpănit și cu viziune ar duce la creșterea veniturilor pentru primărie, ar genera profit și pentru negustorii din zonă, dar ar ajuta și țăranii din localitățile limitrofe - amenajarea unei piețe decente pentru cei cu legume și fructe, standuri pentru brânzeturi și lactate, depozite frigorifice, etc; iarmarocul are un potențial uriaș, dar nu este pus în valoare; poate dacă adomniței ar fi finanțat parcul agroindustrial la podu iloaiei, acesta nu ar fi stat închis, așa cum se întâmplă la lețcani, o investiție făcută pe criterii politice, dar moartă din start; 

pe lângă rolul economic, important pentru țăranii din satele din jur, iarmarocul are și un rol social, pentru că ajută, dacă este gestionat cum trebuie, la dezvoltarea satelor din jurul podu iloaiei; dar iarmarocul s-a încurcat în mici mașinațiuni ale primarilor urbei: 

ieri țăranii erau înșirați spre henci, de-o parte și de alta a drumului, ca niște infractori; niște investiții minime ar fi rezolvat problema; nu știu dacă avem de-a face cu rea credință sau, doar, avem de-a face cu cea mai banală prostie? punct

4 comentarii:

  1. in plina iarna se toarna ciment si se construieste pe ultima suta de metri la iarmaroc intrucit i-a fost interzis primarului functionarea acestuia neavind aviz dsv.deci deducem ca doctorul gavril l-a cam dat la spate pe primar,parindu-i rau ca la sustinut,nefiind bun de nimic,doar la femei dar nu se stie.........

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Doctorul Gavril un excroc pe care retardatul il plateste cu sute de milioane prin contracte de deratizare la iarmaroc .Asta este motivul pentru care acest om il sustine neconditionat .

      Ștergere
    2. Mai putem adauga o afacere marca Gavril-Istrate: lângă iarmaroc se află închiriat de la primărie, de către doctorul Gavril, un teren de circa 2000 de metri, tot pentru circa veterinară. Acesta l-a subînchiriat firmei care se ocupă cu lucrările pentru apavital, acolo aceasta își ține materialele.

      Ștergere
  2. Prietene am o intrebare? daca acel teren este concesionat de la primarie ce prevede legea? oare primaria nu putea inchiria contra cost acelei firme sau trebuie rasplatit acest doctor de nimic pentru serviciile aduse acestui primar penal.

    RăspundețiȘtergere

atitudinea naște altitudinea.......



nu răspund pentru comentarii!